Proverbul zilei

Proverbele 17:10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun.

Proverbul zilei

Proverbele 23:23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Proverbul zilei

Proverbele 15:14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie.

Gândul zilei

Psalmii 119:130  

Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, 

dă pricepere celor fără răutate.

Fie ca lumina cunoașterii să crească tot mai mult în tine. Rămâi  ancorat în iubirea Celui Atotputernic.

Proverbul zilei

Proverbele 11:12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace.

Proverbul zilei

Proverbele 12:8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. –

Proverbul zilei

Proverbele 16:21 Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.

Iartă-mă!

Te caut Părinte, printre mii și mii de cuvinte nerostite. Iartă-mă că m-am risipit printre vorbe fără sens. Iartă-mă că am căutat folosul meu și nu am plecat urechea la plânsul celui în suferință. Iartă-mă că m-am depărtat tot mai mult de calea pe care Tu ai croit-o pentru pașii mei. Iartă-mă că Te căutam în locuri și printre cuvinte în care Tu, nu te aflai niciodată. Iartă-mă pentru că Tu-mi cunoști inima și viața. Iartă-mă pentru că bunătatea Ta este fără margini, iar numai în brațele Tale cele veșnice găsesc scăpare.
Suflă peste mine un duh de viață ca să mă înviorez iarăși. Dă-mi apă și pâine, asemeni lui Ilie, ca să-mi întăresc puterea și să te pot sluji.
Întărește-mi pașii pe căile plăcute Ție, dă-mi înțelepciune și pricepere ca să păzesc Legea Ta din toată inima mea!

Contraste

Trăim o viață plină de contraste. În timp ce unii dintre noi sunt preocupați de lucruri mărunte, superficiale, de victorii ieftine, nu mai vedem cum lângă noi se prăbușesc destine.
Citind cartea Leviticul, mi-a atras atenția cuvântul ”aproapele tău”. Când citesc Biblia, mereu subliniez cuvintele care îmi atrag atenția în mod deosebit și astfel am realizat că în cartea Levitic, acest cuvânt apare de multe ori.
 Aici găsim multe versete care se referă la modul cum ar trebui să ne purtăm cu aproapele nostru și anume; să nu înșeli pe aproapele tău, să nu asuprești, să nu iei nimic cu sila, să nu oprești plata pentru munca aproapelui tău... să nu faci nedreptate,să nu urăști, să nu rănești, să nu lovești pe aproapele tău, găsim sfaturi în cazul în care vindem sau cumpărăm cum ar trebui să ne purtăm cu aproapele nostru, să nu ne răzbunăm,să nu fim împarțiali cu aproapele nostru iar cel mai frumos verset cuprinde învățătura ce străbate întreaga Biblie; Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul. 
Cunoscând toate aceste lucruri stau și mă întreb de ce viața, oamenii din jurul meu, societatea în care trăiesc nu respectă aceste principii? Multe din aceste principii nu se respectă în familii, în comunitatea creștină, între credincioși iar acest lucru este greșit. Mă întreb de ce oamenii își spun creștini dacă reguli simple din Biblie nu au de gând să le respecte? Dacă Biblia ne învață să ”Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta” de ce încercăm prin atitudinea noastră să ne purtăm rău cu aproapele nostru, să-l urâm, să-i faceam viața cât mai imposibilă?
Se pot scrie multe lucruri pe baza acestor învătături. Viața, societatea noastră este plină de cazuri dramatice din cauza că aceste învățături nu sunt respectate, nu sunt luate în serios, se poate arunca vina pe toți ceilalți oameni că sunt răi, pe vremuri, pe politicieni, pe lideri religioși, pe criza economica, pe familie... când trebuie să găsim vinovați nu ducem lipsă de idei... dar vreau să mă opresc, să privesc în viața mea dacă nu cumva am tratat cu dispreț vreuna din aceste învățături... vreau să vă las și pe voi să vă gândiți dacă cuvântul ”aproapele tău” este o prioritate în viața voastră, în inima voastră...
.......................................................................................................
dacă am respecta măcar această învățătură ;”Niciunul din voi să nu înşele deci pe aproapele lui”... nu cumva lumea ar fi un loc mai bun pentru toți?

Rătăciri

Am ales să vorbesc despre rătăciri în urma unui material pe care l-am citit și mi-au rămas în minte următoarele cuvinte ”o minte care rătăcește (visează mult), este o minte tristă” (traducerea îmi aparține).
În materialul studiat am aflat o statistică îngrijorătoare; 46,9%  din timpul de veghe, îl folosim pentru a ne gândi la cu totul altceva decât facem... mai simplu spus; nu suntem conectați la realitatea noastră. Consumăm timp gândindu-ne la trecut, tragedii, eșecuri, uneori la un viitor incert, în timp ce lucrurile reale se desfășoară în jurul nostru iar noi nu ne bucurăm de ele, nu le înțelegem, nu căutăm soluții...
Înarmată cu aceste date, am încercat să privesc în viața mea...am o înțelegere profundă a realității ori mintea mea rătăcește? sunt eu conectată la realitatea imediată sau hoinăresc prin locuri pustii atunci când fac anuminte lucruri?
Cât m-a costat sau mă costă abilitatea de a mă gândi la lucruri care nu au legătură cu ceea ce fac la momentul respectiv?
În viața de credință, cât sunt conectată la realitate? Cât înțeleg din ceea ce citesc din Cuvântul lui Dumnezeu, cât de prezentă sunt în cuvintele din rugăciunile mele? Cât din inima mea este dispusă să audă plânsul din inimile celorlalți? Cât aud din ceea ce încearcă ceilalți să-mi spună? Cât din ceea ce fac eu, înțeleg?

” Proverbele 3:13 Ferice de omul care găseşte înţelepciunea şi de omul care capătă pricepere!  ”