Bătălii

Cele mai puternice bătălii se duc la poarta sufletului meu. Zilnic, sunt aruncate înspre mine, vorbe de ocară, priviri trufașe. Limitele mele sunt atacate sistematic de singurătăți care rănesc... pierd fâșii din sufletul meu în fața atacurilor tot mai dure. Lumina sufletului meu pălește tot mai des în fața atacurilor dușmane.

Vino, Doamne, în ajutor!

Cu mâinile rănite și ochii plini de lacrimi strig după ajutor, mulți mă aud, dar nu mă mângâie nimeni. Prietenii m-au înșelat, vrăjmașii se bucură de nenorocirea mea, spunând că Tu ai adus-o.
Auzi-Mi plânsul, căci suspinele mele sunt multe, şi inima îmi este bolnavă.! Nu mai este nimeni să mă mângâie, toți în care mă încredeam s-au făcut vrăjmași.
Uită-Te, Doamne la dărâmăturile din viața mea! De ce Te-ai depărtat de la mine, Cel ce trebuia să mă mângâi, Cel ce trebuia să-mi înviorezi viaţa?