Pare straniu acest verset, iar când am încercat să-l înțeleg am fost și mai încurcată. Cum poate fi inima înșelătoare sau rea? De ce se ajunge în astfel de situație? Oare inima mea, cum este?
Cum să iubesc cu o astfel de inimă? a fost întrebarea ce nu mi-a dat pace multă vreme. Privind înspre inima mea am realizat câtă durere, tristețe, deznădejde am adunat.
Multă vreme am considerat căci sunt îndreptățită să las aceste lucruri în inima mea. Consideram căci am fost nedreptățită, jignită, rănită și găseam diferite scuze pentru a nu ierta.
Cu o astfel de inimă doream să iubesc! Numai că o inimă rănită este înșelătoare și deznădăjduit de rea!
Am avut nevoie de timp, înțelegere și credință pentru a pricepe căci ceea ce făceam eu, nu-L onora pe Dumnezeu și nici pe cei pe care doream să-i iubesc.
Abia atunci când am început să iert am înțeles ce înseamnă o inimă curată cu care pot iubi. Pentru a putea iubi trebuia să fac încă un pas... dincolo de durerea mea... dincolo de inima mea. Dacă doream să iubesc cu adevărat trebuia să fac lucrurile cele mai grele, să plantez în inima mea semințele iertării și ale milei. Pentru a putea iubi, trebuia să calc pe urmele lui Hristos.
Pentru a putea iubi trebuia să-mi conduc inima prin durere iar mai apoi să nu dau voie durerii, neiertării să-mi conducă inima. Când iubirea a trecut dincolo de inima mea, de confortul emoțional am început să iubesc cu adevărat.
Au trecut ani până să aflu căci inima rănită, poate fi înșelătoare ori rea...dar iubirea poate trece dincolo de toate astea.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu