De ce duh, ești călăuzit?
Al cui fiu (fiică) ești?
Se afișează postările cu eticheta intelepciunea crestina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta intelepciunea crestina. Afișați toate postările
Întrebări
Femeia Cananeancă
Versetul 24; Drept răspuns, El a zis: „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” pare puțin ironic. De ce a spus Isus că a fost trimis doar pentru oile pierdute ale casei lui Israel?
Isus o ignoră până în momentul în care ucenicii deranjați de insistențele femeii îi spun „Dă-i drumul, căci strigă după noi.”
Înțeleg de aici, că ucenicii Îl roagă pe Isus să-i vindece fiica pentru ca femeia să plece. Insistența femeii a dat de înțeles ucenicilor că ea nu are să înceteze din a striga după ei, decât în momentul în care cererea ei ar fi rezolvată. Apoi vine răspunsul șocant din partea lui Isus; „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.”
Este greu pentru mine să înțeleg acest text. Isus ignoră strigătele femeii, iar când îi răspunde o face într-un mod neobișnuit, o tratează cu indiferență. Mă așteptam ca această femeie să plece, să caute ajutor în altă parte, dar cum este vorba de o mamă care vrea binele copilului ei, face lucruri surprinzătoare. Nu se simte jignită, nu renunță pentru că este convinsă că numai aici poate găsi rezolvare. Se închină și spune „Doamne, ajută-mi!”
Mă gândeam oare cum a sunat acest „Doamne, ajută-mi!” dintr-o inimă de mamă? Sfâșietor de dureros!
Mă așteptam la o încurajare, la un moment de milă și compasiune dar răspunsul lui Isus cade ca o jignire. Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!”
Ce răspuns dureros! Și totuși această femeie nu se dă bătută, nu se lasă alungată, nu vrea să plece de acolo infrântă, știe că doar la Isus este scăpare pentru fiica ei și răspunde cu încredere și îndrăzneală „dar şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.”
E ca si cum ar spune; nu-ți cer mult, e doar o firimitură din ceea ce poți să-mi oferi iar Isus a făcut ceea ce această femeia a cerut „O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.”
Un text greu... plin de emoție... prejudecățile dor, jignesc, iar Isus a vrut să ne învețe o lecție despre bunătate, acceptare.
Ce final frumos! „O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.”
Cred că acest pasaj din Biblie, această istorioară ne vorbește despre testul credinței. Isus a vindecat bolnavii în mod diferit, în funcție de nivelul de credință al fiecăruia.
Atunci când mergem la Isus cu cererile noastre trebuie să fim naturali, sinceri, să ne smerim și să credem. Răspunsul este în funcție de problemă, atitudine și curaj.
Înnoirea minții
Îmi place mult acest verset! Fără o minte reînnoită nu avem cum înțelege voia lui Dumnezeu. Motivul pentru care mulții oamenii nu-L caută pe Dumnezeu, este că se conformează ideilor veacului acestuia. Mai simplu spus, refuză să gândească singuri, să-și pună și să caute singuri răspunsuri. O minte care preia ideile veacului în care trăiește este o minte mediocră.
Dacă citești cu atenție acest verset îți dai seama că voia lui Dumnezeu este; bună, plăcută și desăvârșită. Ai tu un astfel de plan pentru viața ta? Are societatea în care trăiești așa ceva pentru tine?
Dumnezeu știe că omul este incapabil de a realiza un plan perfect pentru viața lui și de aceea s-a oferit să ne ajute.
Fiecare dintre noi are șansa la o viață bună, plăcută și desăvârșită, dar pentru aceasta trebuie să lucrăm la mintea noastră. Este nevoie de o reînnoire a minții, pentru a putea beneficia de ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru noi.
Voia lui Dumnezeu ne este descoperită pe paginile Sfintei Scripturi. Nu ai alt mod de a cunoaște voia lui Dumnezeu, decât citind și meditând la Cuvântul lui Dumnezeu.
Pe paginile Sfintei Scripturi afli ce ar trebui sau nu ar trebui să faci. Tot acolo poți afla că nu este permis să furi, să minți, să comiți adulter... ci trebuie să trăiești în pace cu toți oamenii, să-ți iubești vrăjmașii, să-ți mărturisești păcatul și să renunți la el. Tot ce ai nevoie pentru a trăi o viață după voia lui Dumnezeu, adică o viață bună, găsești pe paginile Bibliei, nu în ziare, internet sau după cum trăiesc cei cu care societatea de azi se mândrește.
Pentru o minte reînnoită este nevoie de multă rugăciune, înțelegere a Cuvântului lui Dumnezeu, trebuie să ne săturăm mintea și inima din Cuvânt. Altfel suntem sortiți eșecului. În viața unui creștin nu ar trebui să existe cuvântul ”criză”. Dacă există acest cuvânt în viața ta, în familia ta, caută să vezi unde ai greșit pentru că nu așa ar trebui să fie viața ta.
Societatea în care trăim ar avea nevoie urgentă de o reînnoire a minții, dar cum nu avem timp de pierdut și fiecare clipă netrăită este o mare pierdere pentru fiecare dintre noi, să începem chiar din acest moment o schimbare majoră în viața noastră prin a accepta voia lui Dumnezeu pentru noi.
Timp
.jpg)
Nu știu cât timp am la dispoziție, dar mă rog Domnului ca fiecare zi trăită să fie înspre gloria și lauda Lui!
În fiecare zi cer Domnului înțelepciune să-mi pot număra bine zilele ca să pot căpăta o inimă înțeleaptă, căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
Mă rog Domnului ca El să vegheze ca un prieten peste cortul meu, în toate zilele să mă păzească pentru ca urechea care mă aude vorbind despre El să învețe să-L laude, iar ochiul care mă vede să-și dorească să-L cunoască pe El, Cel care dă binecuvântare și mântuire!
Unde îți este îndreptată privirea?
Din acest verset înțeleg că; banii mei, casa, lucrurile adunate de mine sunt trecătoare. Chiar și eu! Nu pare o veste care să mă facă fericită! Judecând după moda vremii în care trăiesc este chiar o veste proastă, pentru că tendința este de a aduna lucruri care se văd. Eu, îmi doresc să trăiesc cât mai mult!
Atunci, ce este de făcut?
Cuvântul lui Dumnezeu este pentru învățătura noastră, iar acest verset ar trebui să fie printre cele mai importante.
Lucrurile care se văd sunt pentru ca viața trăită pe acest pământ să fie mai ușoară, dar ele nu trebuie să ne ocupe tot timpul. Nu este greșit să deținem lucruri, greșit este să le acordăm tot timpul și atenția noastră și să neglijăm mântuirea noastră.
Mântuirea, valorează mai mult decât toate lucrurile pe care le putem aduna într-o viață!
Unde îți este îndreptată privirea? Ce lucruri aduni?
Criză?!?
A fost o perioadă de bunăstare, oamenii au plecat pe alte meleaguri să-și facă un rost, să adune, să consume, să trăiască cât mai bine. Lucrurile încep să se schimbe dar oamenii refuză să trăiască altfel decât erau obișnuiți.
Să fie această etapă din viața noastră, o noutate? ”Criza” a apărut doar în societatea noastră sau fiecare generatie a trăit ceva asemănător?
Mi-am făcut un obicei din a mă întoarce la Biblie de fiecare dată când am o întrebare.
Vi se pare cunoscut ce spune aici; ”Deuteronomul 32 ;15 Israel s-a îngrăşat şi a azvârlit din picior; – te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! – Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, a nesocotit Stânca mântuirii lui”?
Trăim într-o societate de grași... de neadaptați, răzvlătiți, îndărătnici, egoiști și răi.
Vrem să acaparăm cât mai mult, să consumăm cât mai mult, fără să ne gândim cât de mult rău ne facem. ”Criza” dacă întradevăr ar exista, ar face din noi oameni raționali cu preocupări sănătoase. Mintea și inima ar fi conectate cu cerul... am înțelege evenimentele care se desfășoară sub ochii noștri și am rămâne liniștiți și calmi. Am înțelege că suntem aici pentru o vreme, pentru a da frumusețe și strălucire vieții noastre, nu pentru a aduna comori... am înțege exact ce vrea să ne spună psalmistul ” Da, omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba, strânge la comori, şi nu ştie cine le va lua.”
Suntem aici, pe acest pământ să ne îmbogățim față de Dumnezeu, iar ”criza” nu poate să ne răpească aceste comori!
Îți este teamă de cuvântul ”criză”? Citește Biblia și perspectiva ta asupra acestor lucruri se va schimba... sau ești o persoana care spune în dreptul său ” Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile. Psalmii 119:14”
Rugaţi-vă neîncetat!
La prima vedere, pare un verset pentru persoane care au mult timp liber, nu au familii, sau chiar sunt la pensie.
Trăim într-o lume plină de activităţi, o lume zgomotoasă, iar acest verset citit doar cu mintea, nu pare să fie de actualitate. Aşa să fie, oare? Acest verset să fie legat de o anumită categorie de vârstă, de timp, sau loc? Sau, acest verset vrea să ne înveţe că oriunde am fi, orice am face, nu trebuie să întrerupem legătura cu Dumnezeu?
În acest verset am găsit şi o promisiune... niciodată nu suntem singuri, iar pentru asta nu trebuie să întrerupem comunicarea cu Tatăl, inima noastră trebuie să fie în permanenţă într-o relaţie vie cu Dumnezeu.
Pofta
Mi-au atras atenția următoarele versete; ”Iacov 1:14-15 Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea. ”
Lucrurile rele au rădăcina în poftele firii pământești pentru că le permitem să ne conducă viața. Dacă nu suntem atenți, nu filtrăm lucrurile care intră în viața noastră, nu ne opunem răului, trăim într-un conflict permanent cu noi înșine dar și cu ceilalți.
Cartea Iacov, ar trebui citită cu mare atenție de fiecare credincios, iar apoi să se privească în oglinda a ceea ce este expus în această carte. Cine are curajul să facă acest lucru, are șansa să-și schimbe radical gândirea și viața, ar primi răspuns la multe întrebări.
Vrei să cunoști cauza luptelor, a conflictelor dintre oameni? Citește cartea Iacov!
Domnul Se descopere
Am auzit și aud despre oameni cărora Dumnezeu le vorbește clar sau alții susțin că au știut, au fost siguri că la un moment dat Dumnezeu le-a vorbit.
Nu mă laud cu experiențe din acestea, dar am învățat din textul citat mai sus că Domnul vorbește fiecăruia dintre noi, doar că trebuie să știm asculta. De ce nu a știut Samuel că Domnul îi vorbea? De ce a crezut că este Eli?
Poate se aștepta la ceva spectaculos, cum de altfel ne așteptăm și noi, numai că Dumnezeu a ales să vorbească într-un mod banal; l-a chemat pe nume.
Din acest text din Biblie, am învățat că Dumnezeu vorbește cu mine. Dumnezeu vorbește cu tine. De ce nu-l auzim? De ce nu-i cunoaștem glasul? De ce nu știm cum ne rostește Dumnezeu numele? Pentru că nu petrecem timp cu El, nu-L cunoaștem, nu-I putem distinge vocea și glasul de tot ce ne înconjoară.
Dacă până astăzi așteptam ca Domnul să-mi vorbească într-un mod spectaculos, răsunător, de acum vreau să învăț să ascult în liniște, vreau să aud cum Dumnezeu mă strigă pe nume într-un mod familiar iar eu să răspund simplu „Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.”
Cuvântul Domnului este rar, vedeniile nu sunt dese? Citește acest text și asteaptă ca Domnul să-ți vorbească!
Umblarea pe mare
Am ascultat predici, dezbateri pe acest text, dar astăzi vreau să trec acest eveniment prin filtrul minții și inimii mele. Vreau să gândesc, să înțeleg acest episod din viața lui Petru, vreau să-l pun în cuvintele mele iar apoi să privesc în viața mea.
Am spus deseori și cred lucrul acesta, tot ce este în Biblie a fost pus acolo cu un scop, a fost scris pentru fiecare dintre noi ca la un moment dat să putem înțelege viața de credință, să ne analizăm, să ne corectăm.
Revenind la Petru, trebuie să recunosc că a dat dovadă de un curaj incredibil. Asta mă duce cu gândul la cei care aud glasul Domnului și vor să-L urmeze. Se desprind imediat de mulțime, cu un curaj incredibil, nu mai contează vocile (valurile), care îi amenință. Au auzit glasul Domnului „Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!” și nu mai stau pe gânduri, cobor din corabia lumii acesteia și încep să umble pe ape (viața de credință). Numai că la un moment dat, uită înspre cine ar trebui să aibă privirea ațintită și pivesc în jos, înspre valurile furioase, înspre vânturile acestei lumii ce se năpustesc cu putere asupra lor și încet se instalează frica.
Numai că, Biblia ne învață din acest episod cu Petru, că nimeni nu se poate pierde îndiferent cât de slab sau fricos devine la un moment dat.
Atunci când strigătul „Doamne, scapă-mă!” ajunge la Mântuitorul nostru, El întinde mâna, îl apucă și îi șoptește „Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?”
Înțelepciune
Cartea Efeseni, se găsește printre preferatele mele, iar cap.5, vers.15 ”Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.” a devenit un reper în dezvoltarea mea.Motivul pentru care consider Biblia un ajutor în dezvoltarea mea, este unul simplu... uitându-mă în jurul meu, nu am găsit și nu găsesc pe nimeni care să-mi dea un sfat atât de sănătos și anume; să umblu ca un înțelept... dar cum să fac asta dacă nu am dobândit înțelepciune? ... atunci mă întorc la Biblie.
Rătăciri
În materialul studiat am aflat o statistică îngrijorătoare; 46,9% din timpul de veghe, îl folosim pentru a ne gândi la cu totul altceva decât facem... mai simplu spus; nu suntem conectați la realitatea noastră. Consumăm timp gândindu-ne la trecut, tragedii, eșecuri, uneori la un viitor incert, în timp ce lucrurile reale se desfășoară în jurul nostru iar noi nu ne bucurăm de ele, nu le înțelegem, nu căutăm soluții...
Înarmată cu aceste date, am încercat să privesc în viața mea...am o înțelegere profundă a realității ori mintea mea rătăcește? sunt eu conectată la realitatea imediată sau hoinăresc prin locuri pustii atunci când fac anuminte lucruri?
Cât m-a costat sau mă costă abilitatea de a mă gândi la lucruri care nu au legătură cu ceea ce fac la momentul respectiv?
În viața de credință, cât sunt conectată la realitate? Cât înțeleg din ceea ce citesc din Cuvântul lui Dumnezeu, cât de prezentă sunt în cuvintele din rugăciunile mele? Cât din inima mea este dispusă să audă plânsul din inimile celorlalți? Cât aud din ceea ce încearcă ceilalți să-mi spună? Cât din ceea ce fac eu, înțeleg?
” Proverbele 3:13 Ferice de omul care găseşte înţelepciunea şi de omul care capătă pricepere! ”
Înțelepciunea creștină
În textul din 1 Corinteni 2:6-16, găsim secretul acestei înțelepciuni. Dacă până astăzi nu ai știut unde să cauți această înțelepciune, citește acest text cu o inimă sinceră, roagă-te pentru înțelegerea exactă a acestui text și lasă-l pe Duhul Sfânt să lucreze în inima ta această înțelepciune.
Versetul 11; ”În adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, afară de duhul omului care este în el? Tot aşa, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu, afară de Duhul lui Dumnezeu.” mi se pare cel mai reprezentativ!
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)