La prima vedere, pare un verset pentru persoane care au mult timp liber, nu au familii, sau chiar sunt la pensie.
Trăim într-o lume plină de activităţi, o lume zgomotoasă, iar acest verset citit doar cu mintea, nu pare să fie de actualitate. Aşa să fie, oare? Acest verset să fie legat de o anumită categorie de vârstă, de timp, sau loc? Sau, acest verset vrea să ne înveţe că oriunde am fi, orice am face, nu trebuie să întrerupem legătura cu Dumnezeu?
În acest verset am găsit şi o promisiune... niciodată nu suntem singuri, iar pentru asta nu trebuie să întrerupem comunicarea cu Tatăl, inima noastră trebuie să fie în permanenţă într-o relaţie vie cu Dumnezeu.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu