Citind acest pasaj din Faptele apostolilor 1:11 şi au zis: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer” mi-am dat seama pentru prima oară cât de greu este să-ți iei adio de la cineva.
Ucenicii au trăit momente copleșitoare, au suferit când l-au văzut pe Isus pe cruce, când a fost pus în mormânt, apoi 40 de zile au trăit o bucurie imensă, iar acum trăiau o nouă despărțire.
Omenește par greu de suportat atât de multe emoții contadictorii, iar reacția lor este una normală în astfel de situație, au rămas privind înspre cer. Erau nedumeriți.
Numai că ceea ce părea sfârșitul, era de fapt un nou început.
Iar despre acest nou început au venit doi bărbați îmbrăcați în alb să le vorbească. Din nou, sentimente de tristețe alături de bucurie.
”Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer”, aceste cuvinte sunt greu de înțeles pentru o minte necredincioasă, dar pentru noi cei care credem și așteptăm pe Mântuitorul nostru sunt cuvinte pline de speranță la fel cum au fost și pentru ucenici.
Într-o zi, Isus are să revină. Cred și mă rog să fiu găsită pregătită pentru ziua revenirii Domnului.
De ce staţi şi vă uitaţi spre cer?
Etichete:
cer
,
ganduri personale
,
ganduri simple
,
ganduri-Amyra
,
inaltat
,
Isus
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu