În cartea judecători capitolul 6, ne întâlnim cu o situație dramatică.
Israel suferea din pricina madianiților.
”Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munţilor, în peşteri şi pe stânci întărite.” Am rămas pe gânduri, nu am putut trece mai departe... cât de dureros trebuia să fie
”Tăbărau în faţa lui, nimiceau roadele ţării până spre Gaza; şi nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari.” Timp de 7 ani au trăit în teroare. Îmi este greu să înțeleg aceste lucruri... pot doar să-mi imaginez în ce stare disperată erau când au început să strige către Domnul.
Încerc să-mi imaginez în ce stare era Ghedeon când Îngerul Domnului i S-a arătat şi i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!” Ghedeon, era în ochii lui Dumnezeu un viteaz, când el bătea grâu în teasc să-l ascundă de Madian? Cât de diferit ne privește Dumnezeu! El vede ce putem face, ne cunoaște chiar și atunci când noi tremurăm de frică și credem că totul s-a sfârșit!
Întrebările lui Ghedeon sunt și întrebările mele. În momente de tristețe și disperare undeva din adâncul sufletului meu răsună întrebarea ”dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri?”
Dar asemeni lui Ghedeon știu că în mijlocul celui mai mare dezastru din viața mea, dacă strig către Domnul, El mă aude și-mi răspunde. Oricât de săracă sunt, fizic, spiritual, financiar, Domnul îmi dă putere și resurse să pot merge înainte.
Chiar și atunci când apare o umbră de îndoială, Domnul îmi spune; Eu voi fi cu tine.
